Treceți la conținutul principal

Simbolistica oualor la romani, de Pasti

Simbolistica oualor la romani, de Pasti

Sarbatoarea Sfintelor Pasti este marcata in comunitatea romaneasca, de o primenire a caselor si gospodariilor, de slujbe speciale savarsite in cadrul Bisericilor Ortodoxe, dar si de o gama larga de preparate traditionale romanesti. De pe masa fiecarui roman nu trebuie sa lipseasca ouale rosii, cozonacul si friptura de mielul.

Multe dintre obiceiurile pascale sunt legate de ou. Obiceiul colorarii oualor s-a transmis crestinilor si este, din fericire, inca practicat, mai ales, la popoarele Europei si Asiei. Spre deosebire de alte tari ale Europei, unde obiceiul s-a restrans sau a disparut, la romani a inflorit, atingand culmile artei prin tehnica, materiale, simbolica motivelor si perfectiunea realizarii.

Simbolistica oualor de Pasti trebuie cautata inainte de nasterea lui Hristos, in timpuri stravechi. Oul era dat in dar, fiind considerat simbol al echilibrului, creatiei, fecunditatii, simbol al vietii si al reinnoirii naturii, obiceiul vopsirii lui fiind intalnit la chinezi cu doua mii de ani inainte de Hristos.

Ouale de Pasti, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si "miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la in aceasta zi nu se stricau pana la Pasti. Acum se alegeau ouale pentru masa de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Chiar daca ele erau alese in aceasta zi, vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Sfintelor Pasti, insa, niciodata in Vinerea Mare.

Incondeierea sau "impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.

In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra.

Exista o anumita procedura privind inrosirea oualor: mai intai, ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat si apoi se fierb in vopseaua pregatita. Pe langa oua rosii, romanii contemporani, obisnuiesc sa mai vopseasca ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".

In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti simbolizeaza sangele Domnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce. Ouale inchistrite sunt simbolul Mintuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.

Ciocnitul oualor semnifica sacrificiul divinitatii primordiale si se face dupa reguli precise: persoana mai in varsta (de obicei barbatul) ciocneste capul oului de capul oului tinut in mana de partener, in timp ce rosteste cunoscuta formula “Hristos a inviat”, la care se raspunde cu “Adevarat a inviat”.

In Bucovina, cojile oualor de Pasti, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini" (fiinte imaginare, incarnari ale copiilor morti nebotezati, al caror loc de vietuire se afla la "capatul lumii", aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, si Blajinii stiu ca pentru toti crestinii a venit Sarbatoarea Sfintelor Pasti.
In partile Sibiului, exista obiceiul ca de Pasti sa fie impodobit un pom (un arbust) asemanator cu cel de Craciun. Singura deosebire consta in faptul ca in locul globurilor se agata oua vopsite (golite de continutul lor). Pomul poate fi asezat intr-o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu o podoaba de acest fel.

In Maramures, zona Lapusului, dimineata, in prima zi de Pasti, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor "Sarbatori pascale fericite”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa fie armonie tot restul anului.

In dimineata zilei de Pasti, copiii se spala pe fata cu apa proaspata de la fantana in care s-au pus un ou rosu si fire de iarba verde.

Fie ca romanii sa-si aminteasca cu bucurie si placere de aceste frumoase traditii romanesti, sa le transmita generatiilor viitoare, pentru ca unele dintre acestea au nu numai recunoastere interna, ci sunt apreciate in Europa si in lume, cum este, de pilda, incondeiatul si incristatul oualor.

Hristos a Inviat!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Sirenele – mit sau REALITATE

Sirenele – mit sau REALITATE
Au fermecat marinari cu cântecul lor, prinţi – cu frumuseţea lor şi oameni de ştiinţă – cu trupul de om şi peşte. Vorbim de sirene, binecunoscute nouă din primii ai copilăriei din povestea lui Hans Christian Andersen şi, mai târziu, din muzica lui Felix Mendelssohn, din filme, picturi şi alte scrieri. Dincolo de poveşti, filme şi muzică, să ştiţi că oamenii au înotat alături de sirene, le–au dus оn muzee sau le–au făcut filmuleţe pe care le–au postat pe Internet, aşa că o întrebare se ridică: sunt sirenele creaturi mitologice sau chiar există?
Înainte de a începe povestea sirenelor, e necesară o diferenţiere între accepţiunile acestui termen în limba română. Pe de o parte, sirene sunt denumite creaturile mitologice jumătate femei, jumătate păsări, care trăiau pe insule înconjurate de stânci şi ademeneau marinarii cu cântecul lor, până când corăbiile acestora naufragiau. Astfel sunt sirenele descrise în mitologia greacă şi în cea romană. Sub aceeaşi denumire…

DIN NOU DESPRE FEG,SI CEVA NOU DESPRE...

FEG si „Henri Coanda”, tepe marca ARACIP Absolventii de liceu din Mures, momiti de doua scoli postliceale cu activitate dubioasa. Desi nu detin deocamdata niciun fel de autorizatie din partea Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), scolile Postliceale FEG si „Henri Coanda” au început bine mersi înscrierile pentru mai multe specializari medicale pentru anul scolar 2011-2012, la sediul Grupului scolar „Ion Vlasiu”, respectiv la cel al Grupului scolar „Avram Iancu” din Târgu-Mures. Ajung în curtea Grupului scolar „Ion Vlasiu”, fostul Liceu Forestier. Întreb unde ma pot înscrie la scoala Postliceala FEG, iar portarul ma îndruma catre secretariat. Într-un spatiu care seamana mai degraba a camara decât a secretariat se afla o doamna foarte amabila care paleste brusc atunci când îi spun motivul vizitei. 
- Sunteti autorizati?, întreb.
- Da, avem autorizatii de la SANEPID, de la Minister..., raspunde secretara. 
- si unde e autorizatia? Conform legii sunteti obligati…

Costumi, tradizioni e superstizioni popolare rumena di Pasqua 2014

Costumi, tradizioni e superstizioni popolare rumena di Pasqua 2014
Vacanze di Pasqua è la più solenne delle vacanze è aumentata di anno che porta all'umanità la speranza della salvezza e della vita eterna attraverso il sacrificio di Gesù Cristo .
Costumi, tradizioni e superstizioni di Pasqua
Nella tradizione ortodossa , l'inizio della festa è contrassegnato con il digiuno per sette settimane . Ha un significato molto importante della Settimana Santa Giovedi Santo . Da questo giorno , gli abitanti si fermano lavoro nel campo e concentrarsi sulla casa e cantiere , per tutto pulito . Anche il Giovedi Santo , le donne cominciano a preparare pane e tintura delle uova .
PastePotrivit abitudini tradizione , alla mezzanotte tra Sabato e Domenica , le persone si svegliano dal sonno campane . Lavare con acqua pulita , mettere i loro vestiti prendiamo una candela e rivolgiamo alla chiesa dove il sacerdote , con il Vangelo e la croce in mano , seguita dalla processione di fedeli , viene con c…