Treceți la conținutul principal

Bunatati de sfintele Paste

Pe masa romanilor in timpul sarbatorilor pascale nu poate lipsi pasca. Nu imi pot imagina masa in aceasta zi fara cozonac si pasca, langa farfuria cu oua rosii.
Nu stiu cum o sa va simtiti voi dupa o asemenea zi, dar eu zilele urmatoare voi manca doar salate!
INGREDIENTE:
Pentru aluat:
3 oua
200 ml lapte
500 g faina
1 pliculet drojdie uscata
100 ml ulei
100 g zahar
coaja rasa la o lamaie
Pentru umplutura:
850 g branza de vaci
5 oua medii
100 g unt
150 g smantana
70 g gris
100 g faina
200 g zahar
1 lingurita esenta de vanilie
100-120 g stafide
2 linguri de rom
3 linguri lapte
coaja rasa de la o portocala sau lamaie
PREPARARE:
Pregatim maiaua din drojdie, o lingura zahar si putina faina, pe care le acoperim cu lapte. Lasam sa dospeasca si in acest timp punem stafidele la muiat in 3 linguri lapte si rom.
Punem faina intr-un castron, adaugam maiua, apoi pe rand ouale.

Adaugam laptele, zaharul, uleiul si esenta de vanilie si incepem sa framantam pana obtinem un aluat elastic. Il acoperim si il lasam sa creasca 30-40 de minute intr-un loc cald. Cat timp acesta creste pregatim umplutura amestecand branza cu unt (la temperatura camerei), smantana, zahar, faina, coaja de portocale, galbenusuri si stafide.


Inseram apoi albusurile batute spuma, amestecand usor pana se omogenizeaza compozitia.
Intr-o forma rotunda de tort punem aluat de grosimea unui deget, urcam cu aluat si pe marginea tavii cam 2 degete. Luam bucatele de aluat si le rasucim in maini astfel incat sa ne iasa niste rulouri tip cilindru pe care le impletim. Punem impletitura pe margine, dar pastram cat sa facem o cruce la sfarsit, pe care o vom pune peste umplutura.

Presaram gris pe aluatul din tava apoi punem branza cu stafide. Punem aluatul impletit in cruce deasupra, ungem pasca cu un ou si o coacem 60 de minute la 180°C. Dupa ce se rumeneste o acoperim cu o folie de staniol si o lasam in continuare sa se coaca (cam dupa 30-35 de minute).
O lasam sa se raceasca cateva ore inainte sa o servim, dar cel mai bine peste noapte!
Pofta buna!
Am postat doar o mica particica din ce se poate pregatii pentru masa de Sfintele Paste 





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

DIN NOU DESPRE FEG,SI CEVA NOU DESPRE...

FEG si „Henri Coanda”, tepe marca ARACIP Absolventii de liceu din Mures, momiti de doua scoli postliceale cu activitate dubioasa. Desi nu detin deocamdata niciun fel de autorizatie din partea Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), scolile Postliceale FEG si „Henri Coanda” au început bine mersi înscrierile pentru mai multe specializari medicale pentru anul scolar 2011-2012, la sediul Grupului scolar „Ion Vlasiu”, respectiv la cel al Grupului scolar „Avram Iancu” din Târgu-Mures. Ajung în curtea Grupului scolar „Ion Vlasiu”, fostul Liceu Forestier. Întreb unde ma pot înscrie la scoala Postliceala FEG, iar portarul ma îndruma catre secretariat. Într-un spatiu care seamana mai degraba a camara decât a secretariat se afla o doamna foarte amabila care paleste brusc atunci când îi spun motivul vizitei. 
- Sunteti autorizati?, întreb.
- Da, avem autorizatii de la SANEPID, de la Minister..., raspunde secretara. 
- si unde e autorizatia? Conform legii sunteti obligati…

Iulia Vantur inlocuita de Pro TV cu Tudor Tomos? Prezentatoarea ar putea juca la Bollywood

Idila Iuliei Vantur cu starul indian Salman Khan a facut-o pe vedeta Pro TV sa stea in India doua luni. In aceste conditii, sefii din Pache Protopopescu s-au gandit sa o inlocuiasca, scriu cei de la Click. Astfel, cel care i-ar lua locul ar fi reporterul de teren Tudor Tomos. Mai probabil ar fi insa ca mutarea sa fie pe moment, stiut fiind ca cei de la Pro TV mizezaza in general pe prezentatoare agreabile. Iulia Vantur ar putea vira spre Bollywood unde relatia cu Salma Khan ar propulsa-o in productii cinema.

Sirenele – mit sau REALITATE

Sirenele – mit sau REALITATE
Au fermecat marinari cu cântecul lor, prinţi – cu frumuseţea lor şi oameni de ştiinţă – cu trupul de om şi peşte. Vorbim de sirene, binecunoscute nouă din primii ai copilăriei din povestea lui Hans Christian Andersen şi, mai târziu, din muzica lui Felix Mendelssohn, din filme, picturi şi alte scrieri. Dincolo de poveşti, filme şi muzică, să ştiţi că oamenii au înotat alături de sirene, le–au dus оn muzee sau le–au făcut filmuleţe pe care le–au postat pe Internet, aşa că o întrebare se ridică: sunt sirenele creaturi mitologice sau chiar există?
Înainte de a începe povestea sirenelor, e necesară o diferenţiere între accepţiunile acestui termen în limba română. Pe de o parte, sirene sunt denumite creaturile mitologice jumătate femei, jumătate păsări, care trăiau pe insule înconjurate de stânci şi ademeneau marinarii cu cântecul lor, până când corăbiile acestora naufragiau. Astfel sunt sirenele descrise în mitologia greacă şi în cea romană. Sub aceeaşi denumire…